Cum bicicletele noastre erau la Resita, am decis ca e bine sa avem o noua tura facuta in zona. De data aceasta doream aveam nevoie de un teren unde sa poti invata cum se folosesc schimbatoarele de viteza, sa inveti sa pedaleze la deal samd (aveam un novice langa :) ).
Am pornit din Resita, am urcat la Stema pe drumul catre Oravita (DJ581), apoi am mers spre Lupac; cand incepi sa cobori spre Lupac, la dreapta e o intersectie care duce la Dognecea si Ocna de Fier (DJ586 - drum neasfaltat). Noi am facut la dreapta.
Drumul merge frumos pe deal, in stanga se vede Semenicul, apoi Dealurile Lupacului iar in fundal este Valea Carasului. Dupa ce urcam dealul, drumul trece prin padure.
E foarte reconfortant sa mergi prin padure, mai ales cand e primavara: totul e usor agitat, de abia vezi mugurii, pasarile isi repara cuiburile, pregatesc un nou sezon.
Si uite asa, purtati de melancolia primaverii, ajungem la intersectia cu drumul asfaltat: in stanga spre Dognecea (DJ586A), in dreapta spre Ocna de Fier (DJ586). Am coborat in Ocna de Fier sa salutam oamenii de acolo; in Ocna de fier este de mentionat muzeul de mineralogie Constantin Gruescu, un muzeu particular ce are o serie de pietre si minerale foarte frumoase, domnul Gruescu este foarte bucuros de oaspeti, asa ca nu ezitati sa il vizitati.
Din Ocna de fier am urcat inapoi dealul si am coborat la Dognecea; acolo, chiar inainte de a intra in localitate, faci la dreapta, urci un pic si mergi pe vale sa vezi lacul cu nuferi. De data aceasta nu erau deschisi si nici infloriti. Dupa ce ajungi in Dogneacea, mai este un lac mai mare pe dreapta; si acesta este un prilej de popas.
Am ajuns in final in Dognecea, de aici s-a terminat asfaltul. Am continuat pe un drum pietruit pana la intersectia spre Calina, de unde incepe drumul asfaltat din nou. Aici trebuie sa mentionez ca este o fabrica ce imbuteliza apa minerala, pentru ca apa locala are calitati comparabile cu o apa similara faimoasa din Europa (parca de prin Elvetia); apa imbuteliata aici este apa Perena (aia la care Mutu facea reclama).
Portiunea de asfalt spre Secaseni e splendida: totul e verde, aerul e curat si mai e si la vale :)
Dupa ce am trecut si de Secaseni, suntem din nou pe DJ581, la intersectia spre Resita (stanga) - Oravita (dreapta); una peste alta, avem de facut si o pana. E de mentionat, pentru e e prima pana de cauciuc intamplata la bicicleta noua a Georgianei :)
Remediem defectiunea si suntem din nou in sa. Trecem prin Giurgiuova, Goruia, riul Caras este in dreapta noastra. Dupa Goruia vine un deal, il urcam si dupa acest deal de deschide panorama: in fata e Lupacul, la dreapta e Semenicul, jos se vede lunca pe care o face raul Caras. Frumos, frumos, sa tot stai, dar parca sunt niste nori care nu ne dau pace.
Coboram si acest deal si iata ca am ajuns la Lupac. De aici pana la Resita mai e doar un deal de urcat. Aici norii de mai devreme parca se aduna a ploaie!
Urcam prima panta, coboram, urcam din nou si ajungem la intersectia la care de dimineata am mers catre Ocna de Fier (DJ586), trecem de ea si mai avem de urcat o panta.
O urcam, in stanga se vede Stema, simbolul Resitei si dupa inca niste metri vedem orasul in vale. De aici incepe o coborare nebuna, depasim un moped, ajungem in oras, ajungem pe strada noastra, bagam bicicletele la adapost, cand ne dam jos castile incepe sa tune si sa fulgere.
Asta da sincronizare :)
Cateva cuvinte despre tura: e o tura medie ca dificultate, locurile vizitate sunt interesante, lungimea ei este acceptabila dat fiind faptul ca se coboara destul de mult, urcarile nefiind asa solicitante.
Traseul parcurs este aici:
Vizualizaţi Resita - Dognecea pe o hartă mai mare
__
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu